Slobodă...la gură

Dimieața mă apucă, seara mă apucă...în timpul zilei ce mă mai slobozește.
Totuși eu mă simt slobodă...la gură!
Poți să nu fii, dar să te simți slobod?
Se poate pune stavilă la multe, la gînduri mai greu.

Atunci cînd fericirea îți dă tîrcoale și tu n-ai habar despre asta

Se întîmplă ca fericirea să fie prin preajma ta și tu să fii surd și orb și să n-o reperezi sau pur și simplu să nu catadicsești s-o bagi în seamă.
Ajungi s-o vezi d-abia atunci cînd e în catul ușii și tocmai trage ușa după ea.

Așa îi spun și io lu' fii-miu mereu cum că fetele de seama lui nu-și dau seama cum arată fericirea.
De multe ori bărbații de cursă lungă trec neobservați, așa cum trec și criminalii în serie. Asta e o vorbă pe care o repet din cînd în cînd și nu mă plictisesc s-o repet din cînd în cînd.

Despre ceartă

Într-un conflict părțile au dreptul să se apere.
Despre cum aleg să facă asta, e de comentat.
Nora Iuga spunea că într-un conflict ironia este suprema politețe, am citat din memorie.
De multe ori nu ne dă mîna să fim politicoși atunci cînd ne certăm sau polemizăm.Polemica, pentru noi e o noțiune arhaică.
Dacă reușești să fii ironic sau măcar caustic atunci cînd te cerți ai putea să te consumi mai puțin.
Dar cine poate asta. Mie îmi iese uneori, doar parțial color.

Stînga versus dreapta

Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă STÎNGA sau a fi de stîngă apucă-te și vezi filmele lui Pier Paolo Pasolini și ce mai scria el.
Eu cînd era mai tînără credeam că știu ce-i aia stînga și dreapta și de fapt era o mare ciorbă în capul meu, acum ciorba s-a mai decantat.

Noi sîntem români!

Și mereu simțim nevoia să spunem despre noi că sîntem români, că sîntem frumoși, că avem multe calități și noi trăim prost și urît chiar și atunci cînd credem că trăim bine și frumos.

"Șansa" de a putea compara

Acum că am trăit în două sisteme (30 de ani în comunism șii 22 de ani în post comunism sau capitalism sau ce dracu' o fi ăsta de acum) îndrăznesc să fac o judecată pe care n-am crezut c-am s-o fac vreodată în viața mea.
capitalismul e mult mai parșiv decît comunismul
în comunism individul își dorea unicitatea și-și căuta identitatea și nu voia să fie uniformizat (cel puțin teoretic)
în capitalism individul dă buzna să se încrie în curent, în trend, în șuvoi, în ....
ești sclav și într-unul, și în celălalt
capitalismul e comunismul întors pe dos
dacă am scris prostii, vă rog să mă scuzați și treceți peste

Masculin versus feminin

Cînd aleg să se sinucidă prin împușcare, bărbații se împușcă în cap și femeile în inimă, pentru că ele sînt mai cochete.

Îți pasă - nu ți pasă!

Se poate face un rău incomensurabil punînd mînă de la mînă nepăsîndu-ți și brehănindu-ți-se.
și tot mînă de la mînă dacă-ți pasă poți face un bine la fel de incomensurabil.
să nu vă pese mă, să nu vă pese de nimic, c-așa v-ați obișnuit!

Despre succes

La o adică succesul e o traumă (în felul lui) și dacă își pune mintea poate să și ucidă.

Cînd ajungi să fii prea pătruns de propria importanță și să fii convins că ai ajuns acolo unde ești numai datorită ție și calităților tale, te pocnește de nu te vezi!

Cînd îți merge foarte bine oprește-te puțin și gîndește-te și la cînd nu-ți merge bine și faci o medie, așa riști mai puțin să te smintești.

Ai grijă cînd încep să te caute mulți și mai ales cînd îți fac complimente.
Asta s-ar putea să fie din interes și atunci cînd ți se termină doza de succes s-ar putea să nu te mai caute nimeni și e bine să fii pregătit!

un sfat!

dacă vrei să te prăbușești pentru c-așa vrea mușchiu' tău, ai grijă să n-ai pe cineva prin preajmă...ca să nu-l tragi și p-ăla după tine!

Sînt tînăr(ă) Doamnă, tînăr(ă)!

Iar m-am încumetat și am înfruntat iminența pericolului ploii.
Și iar am străbătut Herăstrăul și m-am scăldat în sdoarea teilor.
Și poza este asudată, nu?

Sînt tînăr(ă) Doamnă, tînăr(ă)!
Așa zicea și Pittiș, și avea dreptate, căci el mereu tînăr.

Și cum pedalam eu ambetată (căci mă duceam la serviciu, nu la distracție) din sens opus veneau doi puști. La mine puști înseamnă și de la 20 de ani în sus.
Băieții ăștia împingeau niște cărucioare cu marfă pentru terasa dn apropiere și priveau în jos, relativ încruntați. Și trecînd cu bicicleta pe lîngă ei și-au ridicat privirea și unul a zis "UOAH!" și eu le-am răspuns "UOAH" și așa ne-am (în)veselit

Epilog: cînd e vorba de acostări și abordări pe stradă, ceea ce la 20 te ofensează, după 40 te remontează, în cazu' meu după '50.

Despre share-uială

Nu e bine să ții numai pentru tine, dar dacă dai fii atent cui și cum dai!

"What I have got is I have character in my face"

Acest citat ar trebui să-l citească mulți "placizi celebri"

"I’m not good-looking. I used to be, but not anymore. Not like Robert Taylor. What I have got is I have character in my face. It’s taken an awful lot of late nights and drinking to put it there. When I go to work in a picture, I say, ‘Don’t take the lines out of my face. Leave them there.’"
Humphrey Bogart

Un fel de pledoarie

A ajuns să mă agaseze folosirea la maxim a imaginii actriței Audrey Hepburn cînd vine vorba de eleganță.
Prea mult și în prea multe direcții, părerea mea și ast anu face decît să dăuneze imaginii personajului în sine.
Am văzut un documentar despre ea și era menționat faptul că ea nu era actriță, ci vedetă și nici nu și-a asumat calitatea asta, era autodidactă, darfoarte talentată.
Ea a luat Oscarul foarte devreme pentru activitatea ei actoricească și dramatică la Hollywood, adică prima oară cînd a jucat într-un film Hollywoodian a și luat Oscarul, ceea ce e o performanță de netăgăduit.
A luat Oscarul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal în filmul Vacanță la Roma.

A fost preferată de mulți designeri ai vremii, mai ales de designerul aristocrat Hupert de Givenchy. El a preferat un anume gen de model. Prima lui muză a fost Bettina Graziani, personaj cu care Audrey Hepburn aduce foarte bine

Oful ei cel mare a fost cînd a jucat în filmul My Fair Lady, unul dintre cele mai costisitoare filme care s-au făcut vreodată și care au fost create de designerul Cecil Beaton.
Pentru rolul "Eliza Doolittle"  Audrey a ținut să cînte ea însăși, deși nu o ajuta vocea să interpreteze toate partiturile pe care i le impunea rolul și atunci s-a recurs la o stratagemă care la vremea respectivă a fost ținută sub tăcere și anume că partiturile mai grele au fost interpretate de o cîntăreață profesioistă (îmi pare rău că i-am uitat numele). Filmul a fost făcut în 1964 și a concurat cu Mary Poppins, mai exact Audrey Hepburn a concurat cu Julie Andrews pentru cel mai bun rol principal feminin, pe celelate trei nu le mai stiu, dar ele două erau favorite și l-a cîștigat Julie Andrews și eu cred că l-a meritat pentru că Julie și-a interpretat partitura integral, cîntat, jucat și dansat, pe cînd Audrey, nu.

My Fair Lady e un film care mi-a plăcut foarte mult, un film muzical și a cărei peliculă se deteriorase simțitor și care  după multă muncă și pricepere s-a reușit salvarea și restaurarea ei. Filmul tratează tema legăturii dintre Pygmalion și creația sa.

A luat multe oscaruri, printre care și cel pentru pentru cel mai bun rol secundar acela fiind gunoierul Doolittle, tatăl domnișoarei Doolittle, interpretat de Stanley Holloway și care a interpretat una din secvențele mele favorite ale filmului.

Ast anu înseamnă că Mary Poppins mi-a plăcut mai puțin decît My Fair Lady! :)

Și dacă vă uitați la secvența asta sigur o să vă înveseliți, ăsta fiind și mesajul ei!
http://www.youtube.com/watch?v=h_Sj9o7DWJU

Feriți-vă de el!

Titanic pe uscat

Întîlnire de gradul III

Libelule fără lule