"21 august 1968-21 august 2005
Acum 37 de ani, în Piața Palatului a avut loc mitingul la care Ceaușescu a luat pozitie împotriva URSS
în legatură cu invadarea Cehoslovaciei.
A simbolizat apogeul, este data la care Ceaușescu a intrat trimumfator în istoria României postbelice
și în același timp, locul unde mai tîrziu, ieșea rușinos din istorie, oferind românilor 100 de lei în plus la salariu și
studenților încă 10 lei la bursă. Piața Revoluției, este un loc care marchează intrarea și ieșirea lui Ceaușescu din istoria României.
Ce s-a intamplat între aceste doua momente, a însemnat o bună parte din viața și tinereațea noastră, adică a mea și a lui Valentin.
În sala de mese a unei unitați militare, Valentin era de serviciu și aranja tacîmurile, în timp ce asculta discursul
lui Ceaușescu de la Radio. Discursul cu pricina, la vremea aceea a determinat mulți anticomuniști convinși să
intre in partidul comunist român. A însemnat apogeul politic al lui Ceaușescu, dar in acelasi timp a fost și o capcană în care a căzut, crezîndu-se un demiurg.
Și cum vă spuneam, Valentin aranja tacîmurile, în sala de mese, ascultind cuvîntarea lui Ceausescu la radio, într-o unitate
militară din Inău, la 80 de km de granița cu ungurii.Valentin a prins acest conflict în perioada efecuarii stagiului militar.
La 600 de km de Inău, în aceeași zi, in cartierul Motoi, de la periferia Ploieștiului,
o fetiță de 8 ani (adică eu) statea și se contempla în fața oglinzii.
Stateam în camera de oaspeți, din casa buicilor mei, printre sticle de șampanie și alte băuturi miraculoase.
Eram imbracata într-o rochie de-a matușii mele, aceasta fiind la vremea ei o frumusețe locală, eram încățată cu pantofii ei și mă uitam în oglindă, adică mă jucam ca orice fetiță care se dorea prințesă. Am fost și așa ceva, chiar dacă nici mie nu-mi vine să cred.
Tatăl meu fusese înaintat la gradul de maior și urma să aibă loc o petrecere monstru în cinstea acestui eveniment, în casa părintească (a lui) de la Ploiești.
Bunicii mei și restul clanului d-abia așteptau să petreacă, cu toții fiind niște petrecăreți cu vocație.
Și cum mă uitam eu așa în oglindă și mă admiram, la un moment dat văd ținuta impunătoare a bunică-mii în cadrul ușii
care mi-a spus scurt:
- Tac'tu nu mai vine! N-o sa mai fie nici o petrecere! Rușii dau buzna în Cehoslovacia!
Pe 21 Augus 1968, eu aveam 8 ani, iar Valentin 19 ani. Eu eram la Ploiesti in vacanta, el era în armată.
Atît tata, cît și Valentin au fost mobilizați în alertă de război din vară pînă-n iarnă, ofițerii dormeau în cazărmi la un loc cu militarii în termen, pînă s-au mai liniștit spiritele, evident că nu aparțineau aceleiași unități militare."
Textul ăsta l-am scris în 2005 pe portalui de la radioguerrilla.
De atunci și pînă acum s-au mai întîmplat multe evenimente, chiar îngrămădit de multe!
L-am scris pentru că și azi se așteaptă ceva.
Acum 37 de ani, în Piața Palatului a avut loc mitingul la care Ceaușescu a luat pozitie împotriva URSS
în legatură cu invadarea Cehoslovaciei.
A simbolizat apogeul, este data la care Ceaușescu a intrat trimumfator în istoria României postbelice
și în același timp, locul unde mai tîrziu, ieșea rușinos din istorie, oferind românilor 100 de lei în plus la salariu și
studenților încă 10 lei la bursă. Piața Revoluției, este un loc care marchează intrarea și ieșirea lui Ceaușescu din istoria României.
Ce s-a intamplat între aceste doua momente, a însemnat o bună parte din viața și tinereațea noastră, adică a mea și a lui Valentin.
În sala de mese a unei unitați militare, Valentin era de serviciu și aranja tacîmurile, în timp ce asculta discursul
lui Ceaușescu de la Radio. Discursul cu pricina, la vremea aceea a determinat mulți anticomuniști convinși să
intre in partidul comunist român. A însemnat apogeul politic al lui Ceaușescu, dar in acelasi timp a fost și o capcană în care a căzut, crezîndu-se un demiurg.
Și cum vă spuneam, Valentin aranja tacîmurile, în sala de mese, ascultind cuvîntarea lui Ceausescu la radio, într-o unitate
militară din Inău, la 80 de km de granița cu ungurii.Valentin a prins acest conflict în perioada efecuarii stagiului militar.
La 600 de km de Inău, în aceeași zi, in cartierul Motoi, de la periferia Ploieștiului,
o fetiță de 8 ani (adică eu) statea și se contempla în fața oglinzii.
Stateam în camera de oaspeți, din casa buicilor mei, printre sticle de șampanie și alte băuturi miraculoase.
Eram imbracata într-o rochie de-a matușii mele, aceasta fiind la vremea ei o frumusețe locală, eram încățată cu pantofii ei și mă uitam în oglindă, adică mă jucam ca orice fetiță care se dorea prințesă. Am fost și așa ceva, chiar dacă nici mie nu-mi vine să cred.
Tatăl meu fusese înaintat la gradul de maior și urma să aibă loc o petrecere monstru în cinstea acestui eveniment, în casa părintească (a lui) de la Ploiești.
Bunicii mei și restul clanului d-abia așteptau să petreacă, cu toții fiind niște petrecăreți cu vocație.
Și cum mă uitam eu așa în oglindă și mă admiram, la un moment dat văd ținuta impunătoare a bunică-mii în cadrul ușii
care mi-a spus scurt:
- Tac'tu nu mai vine! N-o sa mai fie nici o petrecere! Rușii dau buzna în Cehoslovacia!
Pe 21 Augus 1968, eu aveam 8 ani, iar Valentin 19 ani. Eu eram la Ploiesti in vacanta, el era în armată.
Atît tata, cît și Valentin au fost mobilizați în alertă de război din vară pînă-n iarnă, ofițerii dormeau în cazărmi la un loc cu militarii în termen, pînă s-au mai liniștit spiritele, evident că nu aparțineau aceleiași unități militare."
Textul ăsta l-am scris în 2005 pe portalui de la radioguerrilla.
De atunci și pînă acum s-au mai întîmplat multe evenimente, chiar îngrămădit de multe!
L-am scris pentru că și azi se așteaptă ceva.
